Manual alternativ de istorie(Manual de Istorie alternativa).Capitolul 1.

Manualele alternative au aparut ca o necesitate clara a sistemului nostru de invatamant de a face fatza cerintelor mereu in schimbare in ceea ce priveste educatia plodului roman, de a pune la dispozitia performantilor dascali metodologia potrivita formarii viitoarelor generatii. Sunt expresia perfecta a libertatii de a alege si in celasi timp a handicapului spiritual si moral care ne guverneaza. Un nou proiect vizeaza manualul de istorie, care va fi mult mai optimist de acum incolo. Astfel, copiii nu trebuie sa stie de 23 august 1944, pentru ca nu-i asa, nu ne sta in fire noua romanilor sa o ardem ca niste fatalai si sa intoarcem armele. In schimb, va exista multa multa informatie referitoare la contributia decisiva a poporului roman in victoria Fortelor Aliate impotriva fortelor fasciste. Ca o mica observatie, romantarea istoriei noastre s-a facut si pe vremea lui Nicolae, si uite cam ce gandim acuma. Cel mai bine iti cunosti istoria din gura altora, asa ca o scurta privire in tratatele scrise de germani, italieni, rusi, americani s.a.m.d ne poate da o imagine despre ce am fost si unde suntem de fapt, in ideea de a renunta a ne mai caca pe noi.

Introducere.Prezentare generala.

Romania nu s-a numit mereu asa. Cand era fata tanara o chema Dacia, si era pe meleagurile astea din mosi stramosi. Dacia era o fata cumintica, nu neaparat curatica, nu cu foarte multa cultura, dar cu traditii si obiceiuri bine impamantenite. Ta'su biologic ar cam fi Burebista, desi a fost ulterior adoptata de Decebal. In floarea varstei, Dacia a inceput sa fie abordata de diversi indivizi, unii barbari in comportament, altii rafinati si plini de bani. Asa a stat o perioada refuzand invitatiile la suc ale Imperiului Roman, si mai fiind ocazional ciupita de fund de persi sau mai rau, de vizigoti. Chicoteala, bagabonteala, pana cand IR a devenit mai incisiv. A amenintat-o, i-a dat de baut, si dupa cateva cocktail-uri, mititica a cedat si l-a lasat cu mana pe sub fuste. Tzac pac si a ramas fata grea. Acuma Imperiul Roman, ca toti barbatii, fugea de responsabilitate, asa ca dupa un timp, cand s-au nascut plozii, si-a luat talpasita si s-a mutat la Roma si la Constantinopol, ulterior disparand cu totul din peisaj.
Dacia si-a crescut cum a putut mai bine copiii( desi nu a facut o treaba prea buna) si s-a vazut de viata ei. Ba chiar si-a schimbat numele, osciland intre Muntenia, Tara Romaneasca si Moldova, in functie de ce stare avea in ziua respectiva.
Auzind povestile cu Imperiul Roman, un turc pofticios a inceput sa-i faca vizite fetei, si dintr-o gluma in alta, mai cu iataganu mai cu baclavaua, si-a facut mendrele timp de mai bine de 400 de ani. Ba chiar au mai poftit si altii ocazional, ba rusii, ba ungurii, ba austriecii. Treaba s-a potolit cand a aparut un gagiu de sorginte germana, pedant si rafinat, care a cerut-o de nevasta, cu tot cu copiii ei si a tinut-o asa cativa ani, pana cand au aparut certurile si discutiile. Romania, caci asa o chema de pe acuma, a facut o criza de nervi si a inceput sa urle ca sa iasa ala din casa ca ea se muta cu alt neamtz, ceva mai agresiv si mai macho.Una peste alta s-a trezit iara cu neamu germanic prin ea, in timp ce hotzeshte se gandea la rusul badaran dar atragator,vecin cu ea. Nu a tinut mult nici asta, ca l-a palmuit scurt pe cel de-al doilea neamt si a fugit in bratele rusului. Asta bucuros, a stat si el vreo 50 de ani pana cand i s-a urat si a plecat in treaba lui. Romania a ramas singura, consumata si total neatragatoare pentru vreun alt barbat. Din cand in cand se duce la caminul cultural(UE,NATO) unde se intalneste cu altele ca ea, dar si cu nemti, francezi, englezi, americani si rusi, care o privesc cu dispret, pentru ca stiu ce-i poate pielea si stiu ca ar putea-o avea oricand.Doar sa miste un deget...